LE ROSE

 

 

 

 

 

 

 

MADALINA MANOLE----Dumnezeu sa o ierte !!!

 

E dureros !!!........E cumplit !!!......Ce durere, ce problema, ce gand poate umbri un suflet atat de frumos si un chip angelic?

SI DE E TOAMNA PESTE NOI

Mă dor aripile-n amurg
simţind clepsidre cum se scurg
cu flori de tei printre ninsori
apusuri albe de fiori .

E timpul ce l-am alungat
şi niciodată l-am chemat
al iernii fără de sfârşit
ce seceră tot ce-am iubit .

Doar gânduri peste plete-mi curg,
tu, depărtatu-mi demiurg
întinzi doar degete de ploi
că să-mi atingi umerii goi,

să mă mângâi deşi nu vii
lăsându-mi nopţile pustii
şi sufletul câmp veştejit
eu n-am plecat, tu n-ai venit...

...şi de e toamnă peste noi
şi-atâta arămiu prin ploi.
Nu mai întreb de ce te-ai dus
soarele meu... de ce-ai apus...

MA DOARE

 

M-aş face pământ pentru tine

să te sorb ca pe un păcat; te-aş cânta în versuri divine
să fiu mereu vinovat

de-a ta iubire eternă,  
să-ngrop amurguri în vin,
să-ţi cutreier visul în pernă  
prefacându-te în sărut şi pelin;

să-ţi sorb toată umbra-ntr-o clipă,
să fiu al iubirii descânt,
să nu cer, deşi sunt aripă
a dorului ce cântă... în cânt.

Aş face castele din ploaie  
să murim în iubire mereu,
când noptea-ntuneric despoaie
iar tu veşnic fi-vei doar EU.

Arama sărut ar răsfrânge  
pe gura nesărutată
şi mâinile noatre s-ar frânge
iubindu-ne fără de pată.

Apusul şi-ar cerne iar mierea
şi sângele ar cere ofrandă.
Mă doare iarăşi durerea  
şi gesturile devenite ghirlandă

pe trup şi în carnea flămândă  
de visul ades NEvisat.
Mereu tu mi-ai fost doar osândă
când gândul ţi-ai fost revărsat

peste nopţile mele deşarte  
şi peste cărări fără popas.
M-ai dus în stele, departe.  
Între noi este numai... un pas.

TE ASTEPT

Ochii mei sunt plini de chipul tău.
Trupul meu e plin de sărutările tale.
Mâinile mele te caută.
Gura mea te cerşeşte ...

Unde eşti să-mi simţi sufletul vibrând
de căldura gândurilor ?

Unde eşti să-mi cânti cântece de leagăn seara ?
Unde eşti să aprinzi candela iubirii ?
Unde eşti să simţi că dragostea mea nu e foc de artificii ?

Unde eşti ?

Te aştept
ca pe un liman de tăcere,
ca pe o oază de linişte ,
ca pe un ocean de vorbe nespuse încă...


Te aştept
până la asfinţitul nopţilor
şi ivirea zorilor...


Te aştept ca pe o pasăre călătoare
care să-şi lase aripa
deasupra mea
în zborul ei blând...


Te aştept...

Te aştept...

LE SCRIU DE DORUL TAU...!!!

Ţi-am luat forma chipului
în palme
să-mi spăl faţa
în zori
cu apa
ochilor tăi...

să-mi amintesc
cum îţi era zâmbetul
lipit de sufletul meu.

Plouă cu frunze galbene
din altă toamnă,
toamnă iubirilor mute
demult
trecute prin noi....

Suntem aici
mai goi
ca la facerea lumii
să ne dezvelim gândurile,
să ne împărtăşim
cu sărutări de rouă,
să alungăm furtuna
care ne macină trupul,
să strigăm lumii
că iubirea doare
atât
încât
ni se cutremură paşii
de umbra ei....

aşternută peste noi
ca o mantie de curcubee
neaşteptat de verosimilă...

Ninge cu frunze
căzute din cerul
iubirii nesfârşite.
Ninge
cu lacrimi plânse din nou
pe altarul la care ne închinăm
uimiţi
că mai existăm
după atâtea căutări...

Clipele noastre
curg
asemeni mataniilor
înşirate pe o mână întinsă
spre clipă de taină
în care ne-am găsit...

asemeni
mataniilor
care ascund în ele
tot ce e mai sfânt
şi mai pur în noi -
care vom rămâne
veşnic aceiaşi...
două suflete-pereche
căutându-se în eter
ca şi cum nu s-ar putea atinge
niciodata…

E foamea din noi
care cere vamă
şi trup
şi
suflet…

E foamea de adevăr,
e foamea de lumină,
e foamea
de noi............cei care eram
atât de singuri
până când
într-o zi
ne-am întâlnit
pe o rază de soare
care cădea
din înalturi
oprindu-se pe buzele noastre
însetate
de liniste…
însetate de apa
ochilor
care voiau să se înece
în fântâna
pe care o săpam
de atâta vreme
fără să găsim
izvorul
vietii…

Şi când
totul s-a preschimbat
în tăcere
am înţeles
că izvorul nu putea
să fie
decât în noi....
cei care nu mai aveam loc în matca
pe care ne-o oferise
viata.

Izvorul
era in
lacrimile noastre
prea mult plânse
în nopţile
cu lună plină
cerşind
în van
iubirea…

Acum
un ocean nesfârşit
tălăzuieşte
sub pleoapele plecate
spre ţărmul
fiecăruia dintre noi...

ning frunze

 Ning frunze pe urmele tale.
Cocorii te duc în alt an
şi vântul doineşte a jale.
Te caut prin vise în van.

 
Mirarea se-aşterne în ochi,
genunchii strivesc iar căldura
şi-n palme feresc de deochi
întoarsă-ţi în mine făptura.

Ning frunze pe tâmple bolnave
şi gesturi se frâng între noi
parfum şi mister de agave
te cheamă în bocet de ploi.

Revino-n lumina-nserării
cu gura aprinsă de dor !
Adună-mă-n seva chemării
când îngeri se roagă-n pridvor

să te botez mereu cu lumina
să treci nevăzut prin cuvânt,
să-ţi vindec pustiul. Retina
îneac-o încet doar în vânt

 

şi fură o clipă din lume
şi du-o cu tine apoi
să uiţi c-ai rămas o genune
de durere, de dor şi de ploi.

Ning frunze pe zarea de aur
şi sufletul ninge-ntre noi.
Mă cheama o sete de faur
să clădesc castele în doi

De gura ta mi-e teamă . Săruta-mă cu gândul
ca să te recunosc stăpân deplin şi drept !
Străină mi-e corola. Prin ornic bate vântul.
Pe-o margine de vis te caut şi te-aştept...

Şi cât de plină-i ora în care te-am găsit !
Mi-e braţu-ntors spre umbra ta departe.
Cât de rotundă-i clipa în care am strivit
Nespusele cuvinte venite dinspre noapte !

Te binecuvântez în nopţi cu lună - zeu -
din soclu să cobori aici că nu-i păcat
şi haine eu îţi ţes din ploaie, curcubeu
să te numesc în taină, de plâns nevindecat.

MULTE CUVINTE.......

Înspre apus clipeşte lumina de-amiază
şi iesle sunt palmele mele şi-i frig;
la ciutură fântânii un înger stă de pază
ca să sfinţească apa când mă înalţ şi strig.

Îmi voi pleca genunchii în roua albastră
alături de gândul pământului în somn
şi cerul va râde bătând în fereastră
amintindu-şi legenda nenuntitului domn.

Ce sete e-n visul seminţelor de mac
încât mireasma ta începe s-obosească
şi firul vremi-n van încerc să-l trec prin ac
cu degete uscate la maluri vechi de iasca.

Potecile abrupte coboară între patimi,
pe sub ţărână iarna pândeşte din alt an
şi-un fulger s-a oprit în trunchiuri de paltini
când vorbele şoptite sunt singure în clan.

DACA....

Aş întoarce timpul pe dos
dacă aş putea.
Aş strânge secundele
într-un buchet albastru
să le port la piept
amintindu-mi cum era
altădată …

Dacă aş putea…
te-aş pune acolo…sus
între stele
ca să te speli
cu liniştea lor
de toate cele neîntâmplate
incă.

Dac-aş putea…
te-aş duce pe celălalt mal
să fii copacul meu
de care să mă sprijin
când frunzele mi se veştejesc
de atâta uitare…

Dacă…

Dar.,..
nu pot
decât să te caut
în neantul din mine
care sapă atât de adânc
încât nu mă mai găsesc
nici pe mine însămi
în mine…

Întoarce-te
să aflăm cum curge timpul
nu fără noi
ci doar prin noi,
cei care am ştiut mereu că
putem atinge cu mâna cerul
că să facem din el
năframă de iubire…

LA DOCTOR

Doctore, vreti sa ma consultati

Am o durere acuta-n piept

Bataile de inima le ascultati

Tic tac-ul mi-este cam alert

Ochii-mi cam stralucesc

Vedeti? Ia uita-ti va atent in ei

Culoarea-si schimba nefiresc

Vad cateva culori..vreo trei

Imi vajaie urechea stanga

Cu ameteli de cap m-a luat

Tineti-ma strans de mana

Ciocanu s-a cam dizlocat.

Dati-mi iute termometrul

Imi ard obrajii si sunt rosii

Puneti-mi la brat tensiometrul

Va rog, vreau cateva injectii

Au, ma arde si ma doare

Ma ustura si ma mananca

Din cap si pana-n picioare

Senzatia o simt… adanca.

-Sa va prescriu o reteta

Asta sigur, e o boala acuta

D-ra, sunteti indragostita

-De d-voastra…si sunt fericita.

CAND AI NEVOIE DE DRAGOSTE-Mircea Cartarescu

când ai nevoie de dragoste nu ţi se dă dragoste.

când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.

când eşti singur nu poţi să scapi de singurătate.

când eşti nefericit nu are sens să o spui.

când vrei să strângi în braţe nu ai pe cine.

când vrei să dai un telefon sunt toţi plecaţi.

când eşti la pământ cine se interesează de tine?

cui îi pasă? cui o să-i pese vreodată?

fii tu lângă mine, gândeşte-te la mine.

poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,

nu mă părăsi, căci n-aş mai suporta încă o ruptură.

fii lângă mine, ţine cu mine.

înţelege-mă, iubeşte-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversaţie,

fii iubita mea permanentă.

hai să uităm regula jocului, să nu mai ştim că sexul e o junglă.

să ne ataşăm, să ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primeşte dragoste

când ai nevoie de dragoste.

când trebuie să iubeşti nu eşti iubit.

când eşti la pământ nici o femeie nu te cunoaşte.

O ALTA PASIUNE DE-A MEA

OBIECTE TRADITIONALE LUCRATE MANUAL

PRIETENII NU SE FAC...CI SE NASC....!!!

"Friends are born, not made" -Henry Adams


Interesant citat din moment ce astăzi există des întâlnită expresia "mi-am mai făcut un prieten.."..şi totuşi adevăratele prietenii nu se fac ci se nasc...ele se dezvoltă, evoluează, se transformă...se maturizează...şi toate astea pretind timp, înţelegere, comunicare, dorinţă de cunoaştere....fără unii din aceşti nutrienţi esenţiali, prietenia nu se dezvoltă armonios...
Totul se transformă..inclusiv relaţiile dintre oameni.....totul devine mai complex pe zi ce trece uneori într-un ritm surprinzător şi rapid...ţi-ai dat seama de asta?
....şi în continuare, o melodie deosebită:

PANA MAINE....GANDESTE-TE LA AZI !!!

      Cu toţii ne facem planuri, vise ...credem în ele...sperăm la ele...unele sunt măreţe..altele mărunte...dar au substrat afectiv consistent...

      Acestea ne ocupă o mare parte a gândurilor noastre...uneori, pierduţi în visarea zilei de mâine, pierdem din vedere ceea ce avem azi sau ceea ce ar trebui să facem azi...
      Visele noastre ne dau aripi spre viitor...dar acestea nu ne pot duce departe, spre văzduhul realizării lor dacă nu sunt pregătite de "prezent"...am obosi repede şi ne-ar curma zborul...
      De aceea, azi e important pentru mâine..îi oferă valoare şi sens...
      Cum e "azi" pentru tine?

TE ROG IA-MA DE MANA INTR-O LUME ATAT DE NEBUNA

"Ne dorim, ca cineva, să ne întindă o mână şi cu zâmbetul pe faţă să ne spună : Ia-mă de mână te rog şi nu îţi fie frică, te voi însoţi când vei avea probleme, voi plânge când tu plangi, voi fi fericit dacă tu eşti fericită; voi suferi dacă vei suferi şi să ştii că întotdeauna, voi fi lângă tine pe drumul vieţii, să te ajut, să stai în picioare în faţa problemelor, întotdeauna voi avea grijă să nu cazi, ca să nu te răneşti.

Vom împarţi puterea, ca să putem trece împreună peste obstacolele vieţii!
Nu-i aşa că ar fi frumos? "
.......unele dintre cele mai frumoase cuvinte ce mi s-au dat ochilor să le vadă...."


Asculta mai multe audio Muzica

TU ESTI RASPUNSUL MEU

Oamenii de-a lungul vieţii caută răspunsuri la întrebări...şi unii nu se opresc până nu găsesc cele mai satisfăcătoare răspunsuri...poate aşa e şi cu cei de lăngă noi... cei pe care ni-i facem dragi- sunt "răspunsul" bătăilor inimii noastre...sunt exact ceea ce avem nevoie pentru a fi mai fericiţi, împliniţi...

Multe melodii transmit, în mare, puterea iubirii în viaţă..uneori ea salveză...deşi nu neg această putere, sunt de părere că oricât de mare ar fi acea iubire, nu e suficientă dacă persoana în cauză nu depune nici un efort pentru a se salva...

UN NOU INCEPUT

Sa fii ametit in lumea asta nebuna care ne inconjoara nu e greu deloc. Sa crezi ca tot ce zboara se mananca, sa fii naiv, sa te crezi mare si tare, cand tu de fapt esti abia la inceput, abia inveti sa faci primul pas. Sa crezi ca ai o relatie perfecta, bazata pe incredere si sinceritate, cand tu de fapt traiesti intr-o minciuna. Sa te crezi vreun ilustru in viata, cand tu nu stii sa legi doua cuvinte in mod corect.

Am trecut prin astea, am “halit” multe prostii, m-am crezut probabil la un moment dat mai mult decat eram. M-am crezut iubita, adorata si respectata, cand de fapt eram calcata in picioare. Sunt treptele vietii pe care, fie le urci cu mandrie admitand orice greseala, fie dai cu capul de prag invatand mai tarziu din greseli.

Important e sa deschizi bine ochii, sa separi binele de rau, sa asculti orice sfat, critica sau lauda, dar sa “iei” doar ce ti se potriveste sau ce ti-ar putea face bine.

Acum depinde de tine cum alegi!

Gata! Stergi tot si o iei de la zero.O prietena imi spunea ca omul se naste egoist. E prima caracteristica ce se dezvaluie. Asa ca pune-te pe primul plan, doreste-ti mereu mai mult pentru ca poti sa faci, demonstreaza ca poti sa transformi lumea in favoarea ta. Impune-ti respectul prin atitudine si diplomatie. Nu-ti fie rusine sa intrebi ceva atunci cand nu stii. Accepta tot ce se intampla in jurul tau, fara prejudecati stupide; ce nu te omoara, clar te face mai puternic.

Sunt sfaturi pe care le poate da oricine, nu tratez subiectul din experienta, ci din necesitate. Nu promit, dar macar voi incerca din rasputeri sa fac si eu la fel. O noua zi, un nou inceput…

Ce zici? O luam de la inceput?

STIAI?

Astazi mi-a fost dor de tine. Ieri mi-a fost dor de tine. Nu te

ingrijora pentru maine, o sa-mi fie dor de tine mereu.

................

Intre valurile vietii: SPERA, IUBESTE ,CREDE

.................................

Daca ai vointa poti muta muntii, daca ai creier ii lasi acolo ca nu te deranjeaza!

TATA DE FETE ?????????????????

Fiica în vâstã de 16 ani îsi invitã tatãl si mama sã se aseze pe canapeaua din sufragerie pentru a le spune ceva:

- Mamã, tatã,....sunt însãrcinatã !

- Cine a putut fi porcul ordinar, nesimtitul, nenorocitul, animalul care si-a bãtut joc de tine? Dacã pun mâna pe el în clipa asta, îl omor !!!!! explodeazã mama fetei.

Foarte calmã, tânãra ia un celular si formeazã un numãr.

În mai putin de 15 minute în fata casei frâneazã energic un „Ferrarri Scaglieti 512" argintiu si, în mai putin de 2 minute, în cadrul usii apare un bãrbat elegant cu pãrul usor grizonant, îmbrãcat într-un costum „Armani" impecabil, cu un imens

buchet de trandafiri în brate :

- Iubitã doamnã, stimate domn, vã rog...

- Ce sã ne mai rogi mãgarule, pedofil nenorocit....Începe mama....

- ....sã mã ascultati....

- ...care ti-ai bãtut joc de fructul tineretii copilului nostru....!!!

- Conditia si pozitia mea socialã nu-mi permit sã o iau de sotie pe fiica dumneavoastrã. Dar, dacã copilulnãscut de aceasta va fi bãiat, va primi cadou de botez o fabricã de piese auto, un supermarket, un restaurant de lux, un apartament de 300 mp în centrul Bucuresti-ului, o vilã pe litoral si o vilã la munte. Dacã va fi fatã, va primi la botez o fabricã de confectii, o casã de modã „haute couture", un supermarket si deasemeni un apartament si câte o vilã la mare si la munte. Dacã vor fi gemeni, vor primi câte o fabricã de procesare a cãrnii, cãte o fabricã de produse lactate, câte un apartament si câte un pachet de actiuni „Gazprom" fiecare în valoare de 5 milioane €.

Dacã va pierde sarcina...

- I-o mai tragi odatã ! Interveni tatãl...

O sPERanTA....

           Va veni o zi cand toate picaturile de ploaie se vor transforma in lacrimi de fericire,...va veni o zi cand toti vom zambi,...va veni o zi cand totul se va schimba in bine,...va veni o zi cand le vei face bine celorlalti,....va veni o zi cand vei fi iubit,...va veni o zi cand vei da inima ta intreaga celui ce ti-o va darui pe-a lui,...dar pana atunci pastreaza dragostea adevarata drept rasplata pentru cel ce te va elibera !!!

CEA MAI FRUMOASA STANCA DIN LUME

Ati putea crede ca imaginile de jos sunt atat de frumoase incat nu puteau fi decat realizate in Photoshop. Ei bine, va inselati. Nu este vorba de niciun trucaj, ci de o stanca aflata in apropierea unuia dintre tarmurile Lacului Huron din America de Nord. Tribul amerindienilor Huron, cel care a si dat numele lacului cu pricina, au considerat-o loc sfant. Urmarind fotografiile stancii, realizate pe timpul unui an intreg, incepem sa intelegem de ce amerindienii credeau ca numai spiritele puteau salaslui intr-un loc de asemenea frumusete...

   

 

 

 

 

 

 

 

 

Canionul Bryce

Legendele amerindienilor Paiute spun ca, dupa crearea Oamenilor de Legenda - primii oameni care au vazut lumina Soarelui sub obladuirea Marelui Spirit- un duh malefic, cel al coiotului, ar fi pacalit o mare parte a acestora si i-ar fi transformat in stane de piatra pe vecie. Anka-ku-was-a-wits, insemnand „cei cu chipurile pictate in rosu”, stramosii oamenilor, metamorfozati in bizare formatiuni calcaroase, pazesc si astazi ceea ce colonistii mormoni din Utah au numit Canionul Bryce si stancile sale uluitoare... poate cel mai bizar si, totodata, mai frumos canion al planetei.

La portile sale si-au dus existenta misteriosii Anasazi, cultura precolumbiana veche de milenii ale carei urme au fost descoperite in America de Nord, la fel ca si membrii culturii Fremont, cultura al carei apogeu era atins inca din secolul al XII-lea. Lor le-au urmat indienii Paiute, cei care au dat nastere unora dintre cele mai frumoase legende ale lumii, si primii oameni care au cultivat cu succes terenurile semi-aride ale canionului. Apoi, colonistii europeni, metamorfozati in credinciosi mormoni, au pus capat existentei tribului amerindian din canion, aducandu-si vitele si gonind nativii in rezervatii in care doar amintirea Raiului in care traisera le mai putea alina trista existenta.

Povestile spun ca primul alb stabilit in canion a fost un fermier scotian, Ebenezer Bryce, urmat de sotia sa Mary. Dupa el, sute de imigranti mormoni s-au ingramadit in locul pe care l-au botezat, in memoria sa, Bryce Canyon - Canionul lui Bryce. A fost, poate, frumusetea de neinchipuit a canionului din Utah cea care i-a determinat pe americani, inca din anul 1916, sa ceara stoparea distrugerilor facute de fermierii, taietorii de lemne si vanatorii mormoni. 7 ani mai tarziu, la 8 iunie 1923, Canionul Bryce era numit Monument National inca in existenta.

Cuvintele sunt, insa, prea sarace pentru a descrie perfectiunea atinsa de natura in cazul Canionului Bryce. Pozitionat in forma unui amfiteatru, canionul strabatut de mii de stanci, arcuri naturale si brazi, este considerat si astazi o minune naturala a lumii.