15 august 2011

LA MULTI ANI MAMI !


Doua ♥♥ o singura iubire

Inimile noastre de hoinar rataceau pretutinedeni pana s'au intalnit.Odata ce te'am intalnit pe tine parca mi'am gasit lumina din ochi,ca un prunc cand vede pentru prima data lumina zilei din bratele mamei lui.Clipele de asteptare erau mari ca niste lacuri in mijlocul pustietatii.Astfel, se naste si iubirea noastra, un sentiment pur care localizeaza inimile noastre pure intr'un decor abstract, plin de inocenta.Momentele in care suntem impreuna imi da aripi sa zbor.Vreau sa ajungem sa zburam in jurul lumii,sa simtim viata alaturi,asemeni unor fluturasi, dar nu pentru o zi, ci pentru totdeauna.Si cand spun "pentru totdeauna" ma gandesc la viata in doi, fericire in doi, totul in doi, totul mult mai usor,pentru ca acolo unde sunt doi puterea creste,si va creste si la noi.De cand te'am gasit mi'am dat seama ca ai ceva special in care te evidentiezi usor dintr-un grup de persoane.Esti ca o culoare vie ce se evidentiaza de la departare.O departare care impreuna am facut'o sa nu semene ca un drum etern pavat cu singuratate.Cu fiecare zi ce trece,pasim spre un inceput impreuna,nimic nu este imposibil.O viata unul langa altul,doua inimi si o singura iubire.



.X.X.X.X.......)))

Nu vreau poveste de amor

Povestile-s triste si dor

Vreau sa fim impreuna sub soare si luna

Doar noi sa stim ca ne iubïm.

06 iulie 2011

...Veronica Micle...


Vârful nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge…
Lâng-acest colos de piatra vezi tu cât de mica sunt
Astfel tu `n a carui minte universul se rasfrânge,
Al tau geniu peste veacuri ramâne-va pe pamânt.

Si doresti a mea iubire… prin iubire pan` la tine
Sa ajung si a mea soarta azi de soarta ta s-o leg,
Cum sa fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când mareata ta fiinta poate nici n-o înteleg.

Geniul tau, planeaza-n lume! Lasa-ma în prada sortii
Si numai din departare când si când sa te privesc,
Martora maririi tale sa fiu pan` la pragul mortii
Si ca pe-o minune `n taina sa te-ador, sa te slavesc.


Sunt lacrimioarele-nflorite
Si când duios ma uit la ele
La tine ma gândesc, iubite,
Si-mi amintesc vremile-acele

Când înflorite lacrimioare
Cu drag îmi trimeteai tu mie,
Si când era în orice floare
Un semn de-amor, de bucurie.

Ah! florile atunce date
N-a mai ramas nimic din ele
În vânt sunt toate spulberate,
Simtirea ta, vremile-acele!


Înceteaza de-a mai plânge
Inima far’ de noroc
Caci prin lacrime de sânge
Nu s-alina, nu se stinge
Al durerii mele foc.

Foc ce arde în tacere
Si-i ascuns în pieptul meu,
Unde jalnica durere
Picurând amara fiere
Asezat-a jugul greu.

Ah! si-ti ada tu aminte
C-acest chin de foc nestins
Prin duioase juraminte
Tot o lacrima fierbinte
De iubire, l-a aprins.


De-ai sti, iubite, cât de mult
Mi-i dor ca glasul tau s-ascult,
Ai veni pe-aripi de vânt
Si mi-ai spune un cuvânt.

Vorba fie rea sau buna,
Am vorbi-o împreuna,
M-ai vedea, eu te-as privi,
Vorbele s-ar înmulti.

Tu mi-ai spune una mie,
Eu ti-as spune multe tie
Far-de rost si chibzuire,
Însa toate de iubire.

Vino dar pe-aripi de vânt,
Vin de-mi spune un cuvânt,
Ca mi-i dor atât de mult
Glasul tau sa-l mai ascult.


Sa pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta
Încetul la o parte suvitele le-as da,
Senina sa ramâie, curata ca un crin,
Icoana de iubire la care sa ma-nchin.

Dar tu ca un luceafar departe stralucesti,
Abia câte o clipa în cale-mi te ivesti,
Apoi dispari; si-n urma ramâi în gândul meu
Vedenie iubita la care ma-nchin eu.










Raiul pe pamant