Mi-e dor de tine, iubitul meu
De cel pe care-l ştiu doar eu
De cel ce ştie cum să mă iubească
De cel ce-mi face inima să crească.
Aş vrea să mă îmbrăţişezi acum
Să mă susţii pe-al vieţii întreg drum
Să fii mereu lângă mine
Să împărţim şi rău şi bine.
Căci şi eu voi fi mereu
Lângă tine, dragul meu.
Eşti speranţa dimineţii mele
Cu gândul tău trec peste lucruri grele
Şi iată că ajung să sper
Că nu eşti ceva himer,
Ci că eşti întru totul adevărat
Tu, iubitul meu bărbat.
Mă rog doar împreună să fim
Întreaga viaţă ce-o trăim…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu