O mana nevazuta a desenat pe harta destinului doua inimi... noi doi admirand frumusetea, tinandu-ne in brate, privindu-ne in ochi, ascultand muzica sufletului nostru. Visele ar trebui sa se implineasca simplu... iubind simplu, daruind simplu, simtind nemurirea clipa de clipa. Suflet pribeag am gasit adapost la usa dorului... m-ai atins in treacat si fiinta ta a ramas lipita in urma dorului meu nerostit. Stiu ca doare departarea dintre noi... neputinta de a darama zidurile pe care le-am ridicat intre noi... cine are insa in suflet atata iubire incat sa poata rezista intr-o lume aflata in declin? Traim in lumi paralele, chiar daca impartim acelasi noi... am pierdut toate cuvintele ce ar insemna ceva pentru tine... m-am pierdut pe mine insami. Uneori trebuie sa accepti ce ti se intampla... primul pas spre fericire este acceptarea... inima ta nu a gresit caci a permis miracolului iubirii sa se arate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu