15 februarie 2010

DORINTZA

Am fost acolo unde incepe fericirea. Am trait acolo unde soarele scufunda lumea in tacere. Asteptam inceputul unei alte zile pentru ati asculta visele, pentru ati simti gandurile, pentru fiorul acela de dor, pentru ceasul de asteptare, pentru zambetul tau drag. Pentru asta am trait si am luptat... pentru sinceritate, adevar, din doi sa fim doar unul, pentru scurta strangere de mana, amintirea si retrairea tremurului de suflet. Am pastrat visele vii si am crezut mereu in ele fiindca stiam ca, cei mai puternici oameni sunt cei care continua sa lupte cand nimeni nu mai crede in ei. Ascund in adancul sufletului meu un ocean de vise, poate carti nescrise, poate doar iluzia unor aripi ce nu ma lasa sa cad. Nu mai vreau sa gandesc astazi, vreau sa fac totul, cum are sa vina de la sine. Curand, imi voi regasi si eu linistea, imi voi face loc pe strazi pavate cu povesti, ma voi regasi acolo unde apartin. Vreau sa simt drumul, sa cred ca visele mele pot deveni realitate daca ni le dorim suficient de mult.

Niciun comentariu: