Doar o privire nu-i de-ajuns să afli tot ce-n suflet e ,
Nu e destul nici un răspuns atunci când te întrebi de ce...
Sânge fierbinte-n vene ai dar uneori ca gheaţa eşti,
O, tu, fugar necredincios, adu-ţi aminte că trăieşti !
În mreje ura ieri te-a prins şi-a dat cu tine de pământ,
Şi-abia atunci ai înţeles că risipit vei fi de vânt...
Prea plin de tine-ai fost mereu şi sclavi pe toţi tu îi numeai,
Dar să te uiţi la chipul tău întotdeauna refuzai !
Doar o privire nu-i de-ajuns să poţi afla durerea ce-i
Şi încetează să mai ţipi, cerul e gol... nu mai sunt zei !
Chiar nimeni nu-ţi va asculta căinţa, ruga sau ce-o fi,
E prea târziu acum să plângi, pierdut-ai totul într-o zi !
Plutesc păcate-n urma ta asemeni unui nor de fum,
Printre năluci, ca un neghiob vei rătăci mereu de-acum...
Prostia-ţi mare a umplut paharul care azi s-a spart,
Doar spre iertare mai e drum, eşti pregătit ? fii gata... start !
Mariana Eftimie Kabbout
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu