Când o femeie îţi vorbeşte,
Ascult-o cu atenţie,
Priveşte-i gesturile, ochii, buzele,
Căci toate vor să-ţi spună:
“De pasiune, inima mi-e plină
Şi de dorinţi nebune,
Al meu, numai al meu aş vrea să fii,
Vreau dragoste şi vreau afecţiune.
Îţi dăruiesc nopţile mele,
şi visele toate,
Iubeşte-mă cu patimă,
Nu voi pleca din viaţa ta.
Te sorb din privire,
Dă-mi inima ta,
Şi dragostea ta, mi-o dă,
Fii aproape de mine!
Te doresc în fiecare clipă,
În fiecare clipă mi-e dor păgân de tine,
Dă-mi nopţile tale,
Cum ţi le dau şi eu.
Focul mi-a cuprins trupul,
Fii zefirul ce mă răcoreşte!
Iubeşte-mă şi mângâie-mă drăgăstos,
Patima domoleşte-mi,
Fii cât mai aproape de mine
Şi vei vedea culoarea pasiunii mele,
Ce-i de un roşu sângeriu,
Ca rubinul ce picură din buza ta,
Din buza ta, din care însetată am muşcat,
Ca dintr-o fragă parfumată, coaptă…
Vreau să ne contopim,
O singură fiinţă-n iubire să fim!”
Când o femeie îţi vorbeşte,
Ascult-o cu atenţie
Şi înţelege că ea aşteaptă,
Ca primul pas, tu să îl faci…
(Flora)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu