Omule,
Ramură a Timpului înflorit
La vocea Soarelui răsărit,
În inima mărilor ai fost plămădit,
Dulcea şi Pura Lumină te-a însufleţit.
Dulcea şi Pura Lumină te-a însufleţit.
Tu
Tu
Eşti stăpânul Lumii pe Pământ
Şi la fiecare Început
Binecuvântezi
Neprihănita înflorire în Iubire.
Tu,
Voce a lui Dumnezeu
Ţi-ai acordat sufletul
La muzica sferelor,
Lăsându-l să călătorească
În spaţii siderale,
Prin pulberi de stele strălucitoare.
E muzica sufletelor- pereche
Ce se caută prin veacuri
Încă de la Începuturi,
Străbătând orizonturi întinse
Şi Cerurile toate.
Deşi nu te văd, ţi-aud chemarea
Şoaptele sunt diafane
Precum petalele trandafirilor galbeni
Sub rouă- nfloriţi,
Clinchetele lor se aseamănă
Cu vraja sonoră a Clopoţeilor Tibetani
Ţi-aud chemarea
Şi- aripi îmi cresc să te urmez
Când tu mă chemi,
Prin Calea Lactee să zbor,
Admirând Răsărituri de stele,
Din lumi nevăzute,
Lumi neştiute,
Lumi fără durere.
O, bucurie a Zborului,
O, bucurie a Libertăţii
Omule,
Ramură a Timpului înflorit
La vocea Soarelui răsărit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu