14 februarie 2010

Prin anotimpuri ma poarta poezia...

E dor si vis... sau poate vis si dor,

Al sortii glas ce vrea sa ne uneasca.
Trec clipe-incet desi as vrea sa zbor,
Si vis si dor acum sa se-implineasca.


Si simt in dor cum timpul ne desparte,
Precum in lac desparte line unde...
Sunt toate-un tot si totusi sunt departe.
Doar unduirea lor se-intrepatrunde.


Ti-aud doar plansul, ce fara lacrimi curge,
Neputincios privirii tale blande.
In plansul tau si inima mea plange.
Sub pleoapa ta o lacrima se-ascunde.


Plang ingerii din cer cand suna-ti glasul,
Si stelele-n sclipire cad si mor.
Tu, preacurate timp, scurteaza-ti pasul
Si lasa-ma sa prind si vis si dor...

Niciun comentariu: